Colinde - Moş Crăciun | |
Moş Crăciun cu plete dalbe, A sosit de prin nămeţi Şi aduce daruri multe La fetiţe şi băieţi. Moş Crăciun, Moş Crăciun. Din bătrâni se povesteşte, Că-n toţi anii negreşit Moş Crăciun pribeag soseşte Niciodată n-a lipsit. Moş Crăciun, Moş Crăciun. Moş Crăciun cu plete dalbe, Încotro vrei să apuci? Ţi-aş cânta florile dalbe, De la noi să nu te duci. Moş Crăciun, Moş Crăciun. |
Craciunul
Thursday, December 8, 2016
Moş Crăciun
Crăciunul
Crăciunul sau Naşterea Domnului este sărbătoarea creştină a naşterii după trup a Domnului Iisus Hristos, celebrată la 25 decembrie (după calendarul gregorian) sau 7 ianuarie (după calendarul iulian) în fiecare an. Ea face parte din cele 12 sărbători domneşti (sau praznice împărăteşti) a Bisericilor bizantine, a treia mare sărbătoare după cea de Paşti şi de Rusalii. În anumite ţări unde creştinii sunt majoritari, e de asemenea sărbătoare legală, şi se prelungeşte în ziua următoare, 26 decembrie: a doua zi de Crăciun. Încă înainte de naşterea Sa, viaţa Mântuitorului s-a aflat sub providenţa divină. O serie de profeţi antici i-au anunţat venirea, iar naşterea a fost anticipată de mai multe miracole. Cu toate acestea, deşi un întreg popor Îl aştepta pe Mesia, puţini au fost cei care au văzut în Iisus din Nazaret pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu.
Pentru creştinii de pretutindeni, Crăciunul, în esenţa sa, marchează începutul celei mai importante religii a lumii. Fără naşterea lui Iisus din Nazaret şi fără crucificarea Sa pe Dealul Căpăţânii sau Golgota, azi nu am fi îndrăznit să sperăm la mântuire. Întreaga viaţă a Fiului lui Dumnezeu, întrupat în pământean acum 2.000 de ani, a fost una consacrată unui ideal nobil – mântuirea omului. Poate astăzi, într-o lume a vitezei şi tehnologiei, relatările despre viaţa Mântuitorului ne apar ca o poveste. Însă miracolele legate de viaţa sa sunt prezente nu numai în Biblie, dar şi în scrierile celor care nu au crezut în El ca fiind Fiul lui Dumnezeu. Ele au fost nişte realităţi de necontestat pentru contemporanii Săi. Încă înainte de naşterea Sa, întreaga viaţă a lui Iisus a fost pusă sub semnul providenţei. Naşterea Lui a fost prevestită cu mulţi ani înainte şi venirea Sa a fost aşteptată de un întreg popor. Totul a început cu promisiunea făcută de Dumnezeu lui Avraam, strămoşul poporului Israel, conform căreia în "el şi sămânţa sa" se vor binecuvânta toate popoarele pământului. Saul din Tars, în tinereţile sale un aprig prigonitor de creştini, convertit mai târziu în urmaş al lui Mesia, a explicat că sămânţa lui Avraam a fost Iisus Hristos.
Profeţii şi miracole
De-a lungul timpului, mai mulţi profeţi au anunţat venirea unui lider spiritual al israeliţilor. Unii dintre aceştia au prevestit până şi locul de obârşie al viitorului Mesia: "Şi tu, Betleeme Efrata, măcar că eşti prea mic între ţinuturile lui Iuda, totuşi, din tine Îmi va ieşi Cel care va stăpâni în Israel şi a cărui origine este din timpurile străvechi..." (Mica, în cap. 5). Cu toate că existau multe profeţii referitoare la trimiterea unui Mântuitor din partea lui Dumnezeu, poporul nu L-a primit pe Iisus ca pe Mesia, decât într-un număr foarte restrâns. Promisiunile referitoare la Mesia au fost înţelese greşit, israeliţii aşteptând un lider politic care avea să elibereze statul de sub dominaţia romană. Nu a fost aşa, căci Mesia dat de Dumnezeu venise să elibereze nu numai poporul Israel, ci toată omenirea, mântuind-o. Venirea Sa a fost precedată de Ioan Botezătorul, a cărui naştere a fost şi ea una prevestită printr-un miracol. Unul dintre preoţii iudei a fost înştiinţat de un înger, pe când îndeplinea slujba religioasă la altar, că soţia sa, înaintată în vârstă şi stearpă, va naşte un fiu care va pregăti poporul pentru a-L întâmpina pe Cel promis de Dumnezeu. Însă preotul s-a îndoit, iar îngerul Gavril i-a spus că va rămâne mut până în ziua împlinirii promisiunii. Şi aşa s-a întâmplat. După naşterea sa, Ioan Botezătorul a trăit o viaţă închinată lui Dumnezeu, întorcând inimile oamenilor către lucrurile sfinte şi profeţind venirea unui Mântuitor.
Îngerul păzitor
Acelaşi înger s-a arătat şi unei tinere care servea în Templu şi a cărei viaţă fusese închinată către cele sfinte, încă de la vârsta de 3 ani. El i-a spus că ea fusese aleasă de Dumnezeu să nască un copil sfânt "care va fi chemat Fiul Celui – Prea – Înalt" (Luca, în cap. 1). Având o viaţă deosebită şi credinţă în promisiunile divine, tânăra Fecioară Maria a primit cu bucurie încredinţarea îngerului. Apoi, a fost rândul logodnicului acesteia, Iosif, să aibă parte de vizita îngerului, pentru a-l lămuri că Pruncul ce se va naşte este de sorginte dumnezeiască. Înaintea naşterii, cei doi s-au deplasat din Nazaret în Betleem, pentru a se supune înregistrării recensământului roman. Aşa se face că Iisus s-a născut în Betleeem, împlinind profeţia divină. Aceeaşi providenţă a fost alături de magii călăuziţi de o stea strălucitoare, care i-au prezentat pruncului nou născut daruri precum unui mare împărat. La câteva luni după aceea, Irod, conducătorul Iudeii, fiind în prealabil vizitat de magi, care îi preziseră că în regatul său se va naşte un fiu de împărat, a dat poruncă să fie ucişi toţi copiii de parte bărbătească ce nu împliniseră încă doi ani. Avertizaţi de înger, Maria şi Iosif s-au refugiat în Egipt, salvând astfel viaţa lui Iisus. Întoarcerea lor a însemnat împlinirea unei alte profeţii: "Din Egipt am chemat pe Fiul Meu". (Matei, în cap. 2) Cu toate aceste semne divine şi împliniri ale profeţiilor, puţini au crezut în Iisus ca fiind Mesia. Aveau să treacă de atunci câteva secole până ce El a fost recunoscut ca Hristos, Fiul lui Dumnezeu, iar creştinismul să devină religia oficială a Imperiului Roman, care domina atunci lumea.
Evanghelia Craciunului (Matei 2, 1-12)
"Iar daca S-a nascut Iisus în Betleemul Iudeii, în zilele lui Irod regele, iata magii de la Rasarit au venit în Ierusalim, întrebând: Unde este regele Iudeilor, Cel ce S-a nascut? Caci am vazut la Rasarit steaua Lui si am venit sa ne închinam Lui. Si auzind, regele Irod s-a tulburat si tot Ierusalimul împreuna cu el. Si adunând pe toti arhiereii si carturarii poporului, cauta sa afle de la ei: Unde este sa Se nasca Hristos? Iar ei i-au zis: În Betleemul Iudeii, ca asa este scris de proorocul: "Si tu, Betleeme, pamântul lui Iuda, nu esti nicidecum cel mai mic între capeteniile lui Iuda, caci din tine va iesi Conducatorul care va paste pe poporul Meu Israel". Atunci Irod chemând în ascuns pe magi, a aflat de la ei lamurit în ce vreme s-a aratat steaua. Si trimitându-i la Betleem, le-a zis: Mergeti si cercetati cu de-amanuntul despre Prunc si, daca Îl veti afla, vestiti-mi si mie, ca, venind si eu, sa ma închin Lui. Iar ei, ascultând pe rege, au plecat si iata, steaua pe care o vazusera în Rasarit mergea înaintea lor, pâna ce a venit si a stat deasupra, unde era Pruncul. Si vazând ei steaua, s-au bucurat cu bucurie mare foarte. Si intrând în casa, au vazut pe Prunc împreuna cu Maria, mama Lui, si cazând la pamânt, s-au închinat Lui; si deschizând vistieriile lor, I-au adus Lui daruri: aur, tamâie si smirna. Iar luând înstiintare în vis sa nu se mai întoarca la Irod, pe alta cale s-au dus în tara lor."
Obiceiuri străbune
La ţară, naşterea Mântuitorului este anunţată prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul şi cu Steaua. De asemenea, o veche tradiţie este „mersul cu icoana”, un fel de colindat care se face de către preoţii comunităţii locale cu icoana Naşterii Domnului, binecuvântându-se casele şi creştinii. Colindele de iarnă sunt texte rituale cântate, închinate Crăciunului şi Anului Nou. Originea lor se pierde în vechimile istoriei poporului român. Evocând momentul când, la naşterea lui Iisus, s-a ivit pe cer steaua care i-a călăuzit pe cei trei regi magi la locul naşterii, copiii - câte trei, ca cei trei magi - merg din casă în casă cântând colindul „Steaua sus răsare...”, purtând cu ei o stea. Ajunul Crăciunului începe cu colindul „Bună dimineaţa la Moş Ajun!”, casele frumos împodobite îşi primesc colindătorii. Aceştia sunt răsplătiţi de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri şi chiar bani. Timp de 40 de zile înainte de sărbători creştinii respectă Postul Crăciunului, care se încheie în seara de Crăciun după Sfânta Liturghie.
SFÂNTA EVANGHELIE DUPĂ MATEI
CAPITOLUL 1
Cartea neamului lui Iisus Hristos, zămislirea, numele şi naşterea.
1. Cartea neamului lui Iisus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam.
2. Avraam a născut pe Isaac; Isaac a născut pe Iacov; Iacov a născut pe Iuda şi fraţii lui;
3. Iuda a născut pe Fares şi pe Zara, din Tamar; Fares a născut pe Esrom; Esrom a născut pe Aram;
4. Aram a născut pe Aminadav; Aminadav a născut pe Naason; Naason a născut pe Salmon;
5. Salmon a născut pe Booz, din Rahav; Booz a născut pe Iobed, din Rut; Iobed a născut pe Iesei;
6. Iesei a născut pe David regele; David a născut pe Solomon din femeia lui Urie;
7. Solomon a născut pe Roboam; Roboam a născut pe Abia; Abia a născut pe Asa;
8. Asa a născut pe Iosafat; Iosafat a născut pe Ioram; Ioram a născut pe Ozia;
9. Ozia a născut pe Ioatam; Ioatam a născut pe Ahaz; Ahaz a născut pe Iezechia;
10. Iezechia a născut pe Manase; Manase a născut pe Amon; Amon a născut pe Iosia;
11. Iosia a născut pe Iehonia şi pe fraţii lui, la strămutarea în Babilon;
12. După strămutarea în Babilon, Iehonia a născut pe Salatiel; Salatiel a născut pe Zorobabel;
13. Zorobabel a născut pe Abiud; Abiud a născut pe Eliachim; Eliachim a născut pe Azor;
14. Azor a născut pe Sadoc; Sadoc a născut pe Achim; Achim a născut pe Eliud;
15. Eliud a născut pe Eleazar; Eleazar a născut pe Matan; Matan a născut pe Iacov;
16. Iacov a născut pe Iosif, logodnicul Mariei, din care S-a născut Iisus, Care se cheamă Hristos.
17. Aşadar, toate neamurile de la Avraam până la David sunt paisprezece; şi de la David până la strămutarea în Babilon sunt paisprezece; şi de la strămutarea în Babilon până la Hristos sunt paisprezece neamuri.
18. Iar naşterea lui Iisus Hristos aşa a fost: Maria, mama Lui, fiind logodită cu Iosif, fără să fi fost ei înainte împreună, s-a aflat având în pântece de la Duhul Sfânt.
19. Iosif, logodnicul ei, drept fiind şi nevrând s-o vădească, a voit s-o lase în ascuns.
20. Şi cugetând el acestea, iată îngerul Domnului i s-a arătat în vis, grăind: Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria, logodnica ta, că ce s-a zămislit într-însa este de la Duhul Sfânt.
21. Ea va naşte Fiu şi vei chema numele Lui: Iisus, căci El va mântui poporul Său de păcatele lor.
22. Acestea toate s-au făcut ca să se împlinească ceea ce s-a zis de Domnul prin proorocul care zice:
23. "Iată, Fecioara va avea în pântece şi va naşte Fiu şi vor chema numele Lui Emanuel, care se tâlcuieşte: Cu noi este Dumnezeu".
24. Şi deşteptându-se din somn, Iosif a făcut aşa precum i-a poruncit îngerul Domnului şi a luat la el pe logodnica sa.
25. Şi fără să fi cunoscut-o pe ea Iosif, Maria a născut pe Fiul său Cel Unul-Născut, Căruia I-a pus numele Iisus.
CAPITOLUL 2
Magii de la Răsărit. Fuga în Egipt. Irod ucide pruncii. Întoarcerea din Egipt şi aşezarea în Nazaret.
1. Iar dacă S-a născut Iisus în Betleemul Iudeii, în zilele lui Irod regele, iată magii de la Răsărit au venit în Ierusalim, întrebând:
2. Unde este regele Iudeilor, Cel ce S-a născut? Căci am văzut la Răsărit steaua Lui şi am venit să ne închinăm Lui.
3. Şi auzind, regele Irod s-a tulburat şi tot Ierusalimul împreună cu el.
4. Şi adunând pe toţi arhiereii şi cărturarii poporului, căuta să afle de la ei: Unde este să Se nască Hristos?
5. Iar ei i-au zis: În Betleemul Iudeii, că aşa este scris de proorocul:
6. "Şi tu, Betleeme, pământul lui Iuda, nu eşti nicidecum cel mai mic între căpeteniile lui Iuda, căci din tine va ieşi Conducătorul care va paşte pe poporul Meu Israel".
7. Atunci Irod chemând în ascuns pe magi, a aflat de la ei lămurit în ce vreme s-a arătat steaua.
8. Şi trimiţându-i la Betleem, le-a zis: Mergeţi şi cercetaţi cu de-amănuntul despre Prunc şi, dacă Îl veţi afla, vestiţi-mi şi mie, ca, venind şi eu, să mă închin Lui.
9. Iar ei, ascultând pe rege, au plecat şi iată, steaua pe care o văzuseră în Răsărit mergea înaintea lor, până ce a venit şi a stat deasupra, unde era Pruncul.
10. Şi văzând ei steaua, s-au bucurat cu bucurie mare foarte.
11. Şi intrând în casă, au văzut pe Prunc împreună cu Maria, mama Lui, şi căzând la pământ, s-au închinat Lui; şi deschizând vistieriile lor, I-au adus Lui daruri: aur, tămâie şi smirnă.
12. Iar luând înştiinţare în vis să nu se mai întoarcă la Irod, pe altă cale s-au dus în ţara lor.
13. După plecarea magilor, iată îngerul Domnului se arată în vis lui Iosif, zicând: Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui şi fugi în Egipt şi stai acolo până ce-ţi voi spune, fiindcă Irod are să caute Pruncul ca să-L ucidă.
14. Şi sculându-se, a luat, noaptea, Pruncul şi pe mama Lui şi a plecat în Egipt.
15. Şi au stat acolo până la moartea lui Irod, ca să se împlinească cuvântul spus de Domnul, prin proorocul: "Din Egipt am chemat pe Fiul Meu".
16. Iar când Irod a văzut că a fost amăgit de magi, s-a mâniat foarte şi, trimiţând a ucis pe toţi pruncii care erau în Betleem şi în toate hotarele lui, de doi ani şi mai jos, după timpul pe care îl aflase de la magi.
17. Atunci s-a împlinit ceea ce se spusese prin Ieremia proorocul:
18. "Glas în Rama s-a auzit, plângere şi tânguire multă; Rahela îşi plânge copiii şi nu voieşte să fie mângâiată pentru că nu sunt".
19. După moartea lui Irod, iată că îngerul Domnului s-a arătat în vis lui Iosif în Egipt,
20. Şi i-a zis: Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui şi mergi în pământul lui Israel, căci au murit cei ce căutau să ia sufletul Pruncului.
21. Iosif, sculându-se, a luat Pruncul şi pe mama Lui şi a venit în pământul lui Israel.
22. Şi auzind că domneşte Arhelau în Iudeea, în locul lui Irod, tatăl său, s-a temut să meargă acolo şi, luând poruncă, în vis, s-a dus în părţile Galileii.
23. Şi venind a locuit în oraşul numit Nazaret, ca să se împlinească ceea ce s-a spus prin prooroci, că Nazarinean Se va chema.
Poezie: Nasterea Mantuitorului - de Ion Creanga
In Betleem colo-n oras
Dormeau visand locuitorii
Iar langa turma, pe imas
Stateau de paza, treji, pastorii.
Si-n miez de noapte dulce cant
Din cer cu stele-a rasunat
Se rumenise cerul sfant
Pastorii s-au cutremurat.
Din slavi un inger cobori:
"Fiti veseli!"- ingerul Ie-a spus
"Plecati, si-n staul veti gasi
Pe Craiul stelelor de sus!"
Pastorii veseli, in oras
Spre staul cu pasi iuti pornira
Si-un prunc atat de dragalas
Acolo-n paie ei gasira.
Nici leagan moale, nici vreun pat
Doar fan mirositor pe jos,
Pe fan, in iesle sta culcat
Micutul prunc: Iisus Christos.
El, Fiul domnului si Crai
Al stelelor de farmec pline
De-atunci cu drag, la voi, din Rai
Cu fiecare iarna vine!...
Colinde - The Twelve Days of Christmas
The Twelve Days of Christmas
On the first day of Christmas, my true love sent to me
A partridge in a pear tree.
On the second day of Christmas, my true love sent to me
Two turtle doves
and a partridge in a pear tree.
On the third day of Christmas, my true love sent to me
Three French hens, two turtle doves
And a partridge in a pear tree.
On the fourth day of Christmas, my true love sent to me
Four calling birds, three French hens, two turtle doves
And a partridge in a pear tree.
On the fifth day of Christmas, my true love sent to me
Five golden rings.
Four calling birds, three French hens, two turtle doves
And a partridge in a pear tree.
On the sixth day of Christmas, my true love gave to me
Six geese a-laying,
Five golden rings.
Four calling birds, three French hens, two turtle doves
And a partridge in a pear tree.
On the seventh day of Christmas, my true love gave to me
Seven swans a-swimming, six geese a-laying,
Five golden rings.
Four calling birds, three French hens, two turtle doves
And a partridge in a pear tree.
On the eighth day of Christmas, my true love gave to me
Eight maids a-milking, seven swans a-swimming, six geese a-laying,
Five golden rings.
Four calling birds, three French hens, two turtle doves
And a partridge in a pear tree.
On the ninth day of Christmas, my true love gave to me
Nine ladies dancing, eight maids a-milking,
seven swans a-swimming, six geese a-laying,
Five golden rings.
Four calling birds, three French hens, two turtle doves
And a partridge in a pear tree.
On the tenth day of Christmas, my true love gave to me
Ten lords a-leaping, nine ladies dancing, eight maids a-milking,
seven swans a-swimming, six geese a-laying,
Five golden rings.
Four calling birds, three French hens, two turtle doves
And a partridge in a pear tree.
On the eleventh day of Christmas, my true love gave to me
Eleven pipers piping, ten lords a-leaping, nine ladies dancing,
eight maids a-milking, seven swans a-swimming, six geese a-laying,
Five golden rings.
Four calling birds, three French hens, two turtle doves
And a partridge in a pear tree.
On the twelfth day of Christmas, my true love gave to me
Twelve drummers drumming,
eleven pipers piping, ten lords a-leaping,
nine ladies dancing, eight maids a-milking,
seven swans a-swimming, six geese a-laying,
Five golden rings.
Four calling birds,
three French hens,
two turtle doves
And a partridge in a pear tree.
Colinde - Jingle Bells
Colinde - Jingle Bells (James Pierpont, 1857) | |
Dashing through the snow
On a one-horse open sleigh O'er the fields we go Laughing all the way; Bells on bobtail ring Making spirits bright What fun it is to ride and sing A sleighing song tonight. Jingle bells Jingle bells Jingle all the way! O what fun it is to ride In a one-horse open sleigh. A day or two ago I thought I'd take a ride And soon Miss Fanny Bright Was seated by my side; The horse was lean and lank; Misfortune seemed his lot; He got into a drifted bank And we got upshot. Jingle Bells Jingle Bells Jingle all the way! What fun it is to ride In a one-horse open sleigh A day or two ago the story I must tell I went out on the snow And on my back I fell; A gent was riding by In a one-horse open sleigh He laughed as there I sprawling lie But quickly drove away. Jingle Bells Jingle Bells Jingle all the way! What fun it is to ride In a one-horse open sleigh Now the ground is white Go it while you're young Take the girls tonight And sing this sleighing song; Just get a bobtailed bay Two-forty as his speed Hitch him to an open sleigh And crack! You'll take the lead. Jingle Bells Jingle Bells Jingle all the way! What fun it is to ride In a one-horse open sleigh |
Craciunul in lume
Crăciunul în Ungaria
Naşterea lui Iisus, Crăciunul (25 decembrie) este cea mai mare sărbătoare a creştinilor. Potrivit papei Iuliu I, Crăciunul s-a sărbătorit pentru prima dată în Roma în jurul anului 337, şi de aici s-a răspândit obiceiul în Siria, la Constantinopol. În doar câteva zeci de ani, obiceiul s-a extins asupra întregii lumi creştineşti.
În ajunul Crăciunului, creştinii respectau câteva tradiţii. În această zi era interzisă munca în păduri sau pe păşuni; se lucra doar în jurul casei. Era interzisă cererea sau darea de împrumuturi. Nu era bine nici ca femeile să coasă, să ţeasă sau să spele vase, pentru că altfel le păştea o nenorocire. În ajunul Crăciunului rufele spălate şi puse la uscat aduceau boala asupra familiei. Dacă animalele se culcau pe partea stângă, însemna că iarna va fi lungă şi geroasă. Fetele tinere se uitau în fântănă pentru a-şi vedea viitorul soţ, la baterea clopotelor seara. Tinerii nu aveau voie să mănânce mâncăruri grase, pentru ca nu cumva viitoarele soţii să le fie urâte. Dacă de post cocoşul cânta în amiaza mare se spunea că cineva va muri din casă. Dacă cineva murea de Crăciun, era considerat norocos, pentru că i se iertau păcatele. Masa festivă de Crăciun era completă doar dacă conţinea tradiţionala carne de porc prăjită, curcanul copt la cuptor, maiosul şi cozonacul cu nuci. Pomul de Crăciun era împodobit cu fructe, prăjituri, dulciuri şi lumânări.
Craciunul in Finlanda
În prima duminică înaintea naşterii lui Iisus, la începutul anului bisericesc, în bisericile din Finlanda abia mai este loc în picioare. În faţa catedralelor, din an în an, se ridică un pom de Crăciun de 30-40 metri, împodobit cu mai toate podoabele posibile. În bisericile finlandeze nu se cântă niciodată imnul naţional.
În 24 decembrie, exact la ora 12, de pe balconul primăriei, un reprezentant al oraşului proclama "pacea de Crăciun". Aceasta înseamna că de la momentul proclamării păcii şi până la Bobotează celor care tulbură pacea li se aplică pedepse severe. Acest obicei există de aproape 600 de ani şi este valabil pentru întreaga ţară. Cine poate şi vrea, se grăbeşte să asculte rostirea şi să cânte imnul naţional, îmbrăcat în straie de sărbătoare. După amiază se aprind lumânări în cimitire. Seara, în familiile cu copii, soseşte cu multe cadouri Moş Crăciun. Printre mâncărurile servite de Crăciun se numără: şuncă sau curcanul, cartofii, morcovul, pateul de ficat, orezul care conţine o singură migdală. Persoana care mănâncă migdala se va căsători în anul ce urmează. În 25 decembrie se serveşte un fel de peste care iniţial s-a preparat printr-un proces îndelungat. Şi în data de 25 în zori sunt slujbe religioase.
Crăciunul în Anglia
Copiii din Anglia nu îşi primesc cadoul în data de 24 decembrie, ci în 25. Scrisorile pentru Moş Crăciun, care are numele de Santa Claus, în ajunul Crăciunului sunt puse în hornul şemineului, pe şemineu sau în geam, introduse în şosetuţe speciale, în aşa fel încât să fie umplute cu surprize a doua zi dimineaţă.
În 25 decembrie familia engleză se adună la masa festivă şi consumă tradiţională masă de sărbători: curcanul cu castane, raţa coaptă la cuptor şi binecunoscuta budincă de prune. Mult timp în ajunul Crăciunului se consumă doar raţa la cuptor. Conform legendei, cu ocazia Crăciunului din anul 1588, Elisabeta I servea raţă la cuptor când a primit vestea că armata engleză a învins Armada Spaniolă. Tot tradiţiei Crăciunului englezesc îi aparţine şi pacheţelul surpriză numit cracker, care este împărţit la servirea budincii de Crăciun.
Crăciunul în Statele Unite ale Americii
În America pregătirile de Crăciun încep foarte devreme. Prima zi importantă este penultima zi de joi a lunii noiembrie, Thanksgiving Day (Ziua Recunoştinţei). De la sfârşitul lunii noiembrie deja se simte spiritul festiv de Crăciun. În binecunoscutul Rockefeller Center, lângă patinoar se împodobesc deja brazi de zeci de metri înălţime.
În centrele comerciale apar zilnic noi ornamente de sărbatori, alături de Moş Crăciun pe sania sa cu reni şi de spiriduşi. De peste tot se simte mirosul de brad, şi se aude colinda "Santa Claus is coming to town..." Un magazin aparţinând lanţului Hallmark vinde pe durata întregului an ornamente de Crăciun. Înainte de Crăciun copiii îl aşteapta pe Santa Claus, la fel ca şi în ţările europene. Fiecare membru al familiei primeşte obligatoriu câte un băţ din zahăr, însă datoria moşului nu se termină aici. Tot el răspunde şi de cadourile de Crăciun, pe care le lasă sub brad, conform scrisorilor pe care le-a primit de la copii, în funcţie de cât de cuminţi au fost pe parcursul anului.
Sarmale cu foi de varza - Sarmale in foi de viţă - Sarmale dezbracate cu mamaliga - Tigaie picanta
Sarmale cu foi de varza
Ingrediente: 500 g carne, 1 bucata varza marisoara, 1 ceasca orez, 3 cepe, 2 linguri bulion de rosii, 2 linguri untura, sare si piper dupa gust Preparare: Se ia carne amestecata de porc si de vaca, se da carnea prin masina de tocat, prin sita mijlocie; se amesteca carnea cu orezul ales si spalat, ceapa tocata marunt si usor rumenita in untura, sare si piper. Se aleg frunze intregi de varza acra (daca sarmalele sint de varza dulce, sau de vita, frunzele se oparesc in apa clocotita, se scot si se racesc), se intind pe masa, se scot cu grija partile groase ale frunzelor si se taie daca sint prea mari. Se pune tocatura, se infasoara sarmalele si se asaza in cratita in care s-a pus un strat de varza taiata subtire. Se acopera sarmalele cu varza taiata si se toarna deasupra bulion de rosii, 1 pahar de apa, 2 linguri untura si se lasa sa fiarba inabusit, acoperite cu capac, la foc mic timp de 1 - 2 ore.
|
Budincă de carne - Placintă cu mere
Budincă de carne
Ingrediente: 1/2 Kg de carne porc slabă sau mai grasă şi amestecată cu carne de viţel sau piept de pui, 200 g franzelă, 300 ml lapte, 250 ml smântână, 100 g ceapă, 30 g faină, 100 g unt, margarină sau untdelemn, 4 ouă mari, un vârf de cuţit piper, pesmet, sare. Preparare: Franzela, taiată în felii, se înmoaie în lapte până când îl absoarbe în intregime. Ceapa taiată mărunt se căleşte, un minut, în tot untul sau untdelemnul. Carnea se trece prin maşina de tocat, împreună cu franzela nestoarsă si ceapa calită. La tocătură se adaugă smântâna, faina, gălbenuşurile, piperul sau putin cimbru fărâmiţat, o linguriţă cu sare, mărarul sau patrunjelul şi se amestecă bine. Albuşurile batute spuma se amesteca cu aceasta compozitie, cu telul, prin rasturnare, apoi se adauga intr-o cratita de 2 1/2 l, bine unsa cu margarina solida si tapetata cu pesmet. Se coace la foc tare, in tava cu apa fierbinte, introdusa din timp la cuptor. Dupa 30 minute, se poate acoperi, daca se rumeneste prea mult si focul se reduce la mijlociu; se coace circa 60 minute. Se serveste, fierbinte, cu sos de rosii sau măcriş, cu piure de spanac sau urzici, cu salata de cartofi sau cu alte legume, ca fel doi. Se poate servi si rece, taiata in felii, cu legume crude sau muraturi.
|
Subscribe to:
Posts (Atom)